Sunday, Nov 19, 2017
HomeScripta manent MRASERGIU CIOIU – Opere mai… complete

SERGIU CIOIU – Opere mai… complete

SERGIU CIOIU – Opere mai… complete

Pe cine numim… Eu”. Un nou dubluCD lansat de casa de discuri Eurostar, cu cele 26 de cântece compuse de Dan Stoian, pe versurile lui Marin Sorescu, care au alcătuit afișul unui one-man-show celebru în epocă – La o adică (inițial jucat la Sala Dalles, preluat ulterior de Teatrul Foarte Mic, în stagiunea 1981 – 1982, sub noul titlu Pe cine numim… Eu”). Atunci a fost lansat discul LP La o adică, remasterizat acum de Leonard Constant, laolaltă cu un al doilea CD, cuprinzând 40 de ziceri, alese de Sergiu Cioiu din creația poetică soresciană.

Încă un pas reușit (aceasta însemnând și a treia vizită în România, în decursul unui singur an) din trilogia începută în mai 2016 cu o carte-dialog autobiografică (Nu știm aproape nimic”, cu Pușa Roth), continuată de un prim dubluCD de autor și interpret (Alexandru Mandy / Sergiu Cioiu). Sergiu Cioiu se întrece pe sine încă o dată și de departe, din Canada, a revenit pentru mai multe evenimente la București, Craiova și Brașov, susținute alături de Lyuben Gordievski – pian și Vlad Crețu – pian. Următorul (și ultimul) va fi spectacolul din 23 mai 2017, ora 19, de la Centrul cultural Calderon (str Calderon nr 39) din București.

Sergiu Cioiu dezgheață ironia lui Marin Sorescu în neașteptata bunăvoință a cântecului. Cioiu devine el însuși un spectacol pe un cuvânt scris de Sorescu și pe un decor al lui Stoian. Bucuria interpretării lui ne deschide pleoapa cu un răsărit de stea.(Nichita Stănescu)

http://tvr3.tvr.ro/duminica-la-remix-3-personaje-3-generatii-3-pove-ti-cu-cantec_18370.html O poveste nu doar cu cântec… ci cu artiști. Au fost două interviuri pentru TVR Internațional, luate la Ottawa, în 2013, tatălui Sergiu Cioiu și fiului Leonard Constant (muzician – de fapt artist multimedia – căruia i-a TVR 3 i-a difuzat în ianuarie 2017 portretul: http://tvr3.tvr.ro/remixul-de-sambata-cu-pove-ti-cu-versuri-i-muzica-lor-din-germania-i-canada_18723.html). Un motiv pentru care plecase pe nepusă masă din România, la apogeul carierei sale de actor și solist de muzică ușoară mi-l spusese de la București, cu câțiva ani înainte, când ne-am și cunoscut, o poveste legată de cenzurarea unui show TV(R). „Motivul al doilea a fost familia mea, pentru care am vrut o viaţă mai puţin constrânsă. Unii îi spun libertate – ceva de fapt puţin cunoscut şi înţeles de oameni. Asta nu înseamnă că poţi să faci ce vrei; doar dacă respecţi o anumită regulă impusă de societate. Când ajungi să o discuţi e grav, trebuie să ştii ce vrei.”

Alexandru Mandy (care i-a compus poate cele mai multe cântece) şi „Cântecul vântului”, nu poţi să treci în revistă personalitatea lui Sergiu Cioiu fără acest brand al lui… „Îmi plăceau cântecele franţuzeşti, am învăţat limba franceză o dată cu cea română şi mi-au plăcut foarte mult marii şansonetişti. De altfel, primul lucru pe care l-a făcut profesoara de franceză de la Institutul de Teatru a fost să mă duc trimită sî văd neapărat un spectacol extraordinar cu un cântăreţ nemaipomenit, pianist, actor – Gilbert Becaud. Mi-a plăcut foarte mult!” Şi tot ca imagine a sa consider felul său deosebit în care recită şi nu cântă neapărat cântecele! „Orice artist este influenţat de modele. Deşi vrei să fii original, nu sosie. Mie mi-au plăcut şi Brel, şi Aznavour, în general interpreţii care şi-au bazat performanţele lor pe text. Bineînţeles că toată îmbrăcămintea muzicală a cântecului e foarte importantă. Dar textul este cel care cere acest aranjament muzical.”

SERGIU CIOIU (alaltăieri, București) – «Primul loc de pe pământ» https://www.youtube.com/watch?v=ObYMF5634b0

SERGIU CIOIU – «Le voleur de toiles» (Florin Bogardo / Romulus Vulpescu) https://www.youtube.com/watch?v=xi1jfT_QeDo

Actor şi cântăreţ la cele mai înalte standarde ale scenei şi micului ecran din anii ’70, Sergiu Cioiu a dispărut din ţară în 1981, cu o motivaţie clară: cenzura. A plecat cu soţia şi cu fiul lor în Franţa, iar după un an s-au stabilit în Canada. A continuat să lucreze în domeniu, dar mai mult în culise decât pe scene, logic. Printre altele, a dat lecţii şi a susţinut workshop-uri de actorie / dramaturgie, iar în spaţiul privat a cultivat cu aceeaşi pasiune cântecul şi mai ales poezia românească; ca dovadă – clipurile editate în emisiune, realizate de-a lungul timpului cu sprijinul fiului Leo, care îi calcă hotărât pe urme.

„Pe scurt, în acea epocă eram ocolit de cei de la Televiziune. Rareori mă chemau. Totuși după ultimul meu one-man-show, la TFM, Andrei Brădeanu a realizat o emisiune de 50 de minute, un show TV care nu s-a difuzat. M-a indispus enorm acest refuz. Între timp am primit un contract serios care reclama prezența mea, ca regizor / pedagog în Spania, la «Teatro Estabile de Gran Canaria». Hârtia, semnată de director şi aprobată de primarul oraşului, era valabilă pentru un an, cu drept de prelungire pentru sezonul următor. Eu eram și profesor de canto și actorie (teatru muzical) la Şcoala Populară de Artă din București. Contractul expediat la ARIA a avut un duplicat pe care l-am primit de la Ambasada Spaniei. A fost șansa mea pentru a putea pleca însoțit de familie. Argumentul meu a fost faptul că așanumitul Consiliu al Oamenilor Muncii de la Școala Populară mi-a aprobat plecarea, iar soția mea a făcut cerere în paralel. Am trecut prin furcile caudine ale celor de la pașapoarte. A fost un noroc!”

După 32 de ani, Sergiu Cioiu considera că nu se poate construi o carieră ca în România acolo. Personal a reuşit să fie echilibrat, să realizeze un disc cu un autor din Montreal, ateliere la Ottawa University, alte „jobine” care l-au ajutat să existe şi să contribuie la pâinea cea de toate zilele a familiei. Una peste alta, e clar că s-a împăcat cu viaţa sa canadiană. A avut fireşte numeroase întâlniri cu publicul românesc, care a răspuns foarte mulţumit. Iar sentimentul de apartenenţă la România culturală contează cel mai mult.

SERGIU CIOIU (azi, Ottawa) – «Scrisoare din Paris…» (Maiakovski) https://www.youtube.com/watch?v=GoRa8pLbDA4

SERGIU CIOIU (ieri, Ottawa) – «Adio, tovarășe Lenin» (Ștefan Radof) https://www.youtube.com/watch?v=ud38o7UEiME

„Mai am proiecte, pe care îmi imaginez că le-aş putea aduce şi în România, albume discografice cu versuri selecţionate din Nichita Stănescu cu care am avut onoarea să fiu prieten – «Arca necuvintelor». Există un decor sonor, creat de fiul meu. ICR i-a dedicat o seară foarte interesantă, la fel şi la New York; anul acesta s-au împlinit 80 de ani de la naşterea sa. Este şi cazul versurilor lui Ştefan Radoff – a scris mai multe cărţi de poezie, din care am ales. El m-a incitat la compoziţie şi primele mele cântece au fost scrise pe versurile lui. Iar aici am descoperit o colaborare foarte interesantă cu Oana Maria Cajal, într-o combinaţie – «Solenodon» – care presupune interacţiunea între arte, într-un mod inedit, despre care e păcat să vorbeşti fără să vezi.”

De la un asemenea personaj, cu siguranţă că aspiranţii la scena de peste ocean aşteaptă sfaturi… „Se poate reuşi, în Canada ca şi în America, dar este şi o chestiune de şansă, de energie, de constanţă (cum îi spun eu lui Constant – să fie constant, să nu părăsească terenul de luptă)! Canada este o ţară în care se pot construi proiecte artistice. Există un Consiliu al Artelor care îmbrăţişează anumiţi artişti. Problema e că suntem prea mulţi, iar între ei mulţi se văd vestiţi, bogaţi, aplaudaţi, făcând turnee în toată lumea. Dar dacă te păstrezi mai cu picioarele pe pământ, mai apropiat de realitate, îţi dai seama că totul este o mare loterie, iar fără puţin noroc, fără o şansă, chiar şi cei mai talentaţi oameni pot aştepta mult şi bine până să ajungă la potou – să reuşească să devină cunoscuţi şi să trăiască acceptabil sau bine din meseria lor.”

(fragment din „Povești cu cântec din diaspora.

100 de români și aventurile lor muzicale, ArtPrint 2014)

SERGIU CIOIU (ieri, Ottawa) – «Facerea lumii» (1994) https://www.youtube.com/watch?v=FkDHc6wFzOg

SERGIU CIOIU (azi, Ottawa) – «Grijă» https://www.youtube.com/watch?v=gqHzNv9GTGU

FOLLOW US ON:
ZIUA EUROPEI via Rom
LIVIU POP, un bateri

office@alterculturo.com

Rate This Article: