Sunday, Nov 19, 2017
HomeEvenimente cu suflet românescRucsandra Maria Şăulean continuă să cânte românește la Toronto

Rucsandra Maria Şăulean continuă să cânte românește la Toronto

Rucsandra Maria Şăulean continuă să cânte românește la Toronto

În 1 octombrie 2016, Conservatorul Regal din Toronto va găzdui, începând cu ora 12 EST, un eveniment celebrând  Zilele Culturii, unde artişti din diverse domenii muzicale vor beneficia de cinci minute la dispoziţie să îşi exprime talentul pe scena renumitei săli de spectacole Koerner Hall. Publicul va avea acces gratuit şi de asemenea concertul va fi difuzat în direct pe websiteul Conservatorului: http://www.rcmusic.ca/livestream.

Am fost şi eu invitată să prezint în acest spectacol un mic tribut neamului românesc în general şi Mariei Tănase în special (a cărei zi de naştere o sărbătorim pe 25 septembrie), pentru talentul său extraordinar şi pentru influenţa pe care continuă să o aibă în lume chiar şi după o jumătate de secol de la dispariţie. Nu îndrăznesc să mă măsor cu aşa o Femeie şi Artistă. Dar o iubesc şi o admir fantastic de mult, cel mai mult în panoplia talentelor artistice româneşti din toate vremurile. În 2013, când s-au împlinit 100 de ani de la naşterea Mariei Tănase, le-am oferit românilor si străinilor numai melodii din repertoriul său, la toate evenimentele unde am fost invitată să cânt, chiar şi pe scena Bandshell din Central Park din New York. A fost un mic omagiu pentru o fiinţă „mai cuprinzătoare decât viaţa”, cum spun englezii.  

S-a născut la Miercurea-Ciuc, acolo a şi trăit până la 18 ani; majoratul şi l-a asumat formându-se ca tânără artistă, mai întâi la mult-premiatul teatru româno-maghiar pentru copii (desfiinţat după 1989), apoi în corul Heruvimi condus de Nicoleta Târnoveanu – Pîrvu, ca şi împreună cu elevii şi profesorii Colegiului Naţional „Octavian Goga”, lansând spectacole şi festivaluri memorabile regizate de Doina Drăghici şi Jenică Andrei. Următorii zece ani i-a petrecut la Cluj, ca studentă şi apoi ca profesoară de limba engleză. Acolo a cântat patru ani în corul Facultăţii de Teologie Ortodoxă şi din aprilie 1998 în cenaclul de folk Altfel (apoi redevenit Observator) condus de Emeric Imre.

„La 16 ani (în 1994), o poveste frumoasă de dragoste în tabăra botoşăneană Codrii de Aramă m-a inspirat să-mi găsesc o chitară de împrumut la rudele înstărite (mult mai târziu mi-am permis să-mi cumpăr una) şi să-mi scriu primele cântece de folk. Curând dupa aceea am avut norocul si privilegiul să cânt la Radio Târgu Mureş sub numele de Sanda Farcaş, descoperită de către Ştefan Danciu. În primăvara lui 1998, impreună cu alţi studenţi clujeni, am răspuns provocării lui Emeric Imre de a reînvia folkul în România. Susţinuţi de Victor Bercea (Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca), ne-am întâlnit cu Adrian Păunescu, care ne-a invitat apoi pe toţi la Bucureşti, ne-a primit călduros în casa lui şi desigur în emisiunea sa «Schimbul de Noapte», unde am cântat şi am povestit până târziu, alături şi de fiul său Andrei Păunescu. Atunci şi acolo s-a anunţat lansarea oficială a Cenaclului «Altfel» din Cluj-Napoca. N-am dormit nici unul dintre noi până dincolo de zorii zilei, ci am petrecut la aceeaşi masă cu marele poet şi familia sa. În vremurile de atunci folkul pierduse teren in faţa altor genuri muzicale, de import, un sindrom naţional care a mai durat câţiva ani buni, dar ce s-a întâmplat în acea noapte sublimă (aş da orice să pot găsi cumva înregistrările de atunci) cu siguranţă a însemnat pentru mine începutul unei noi ere folk în România.”

În studenţie a cântat patru ani ca soprană în corul mixt al Facultăţii de Teologie Ortodoxă, condus de Pr. Prof. Vasile Stanciu. Ca folkistă, şi-a dus compoziţiile proprii la numeroase posturi radio-TV, prin festivaluri şi tabere de tineret, în spectacolele de teatru, folk şi folclor de la Filarmonica de Stat „Transilvania” şi Casa de Cultură a Studenţilor, unde a cântat şi petrecut alături de cei mai buni artişti clujeni ai vremii în frunte cu Dumitru Fărcaş si Ioan Bocşa. Melodiile cele mai apreciate au rămas mereu cele pe versuri populare vechi precum „Blestem”, „Cucul”, „Măi bădiţă bădişor”; apoi „Romanţă de toamnă” (versuri – Adrian Păunescu), „Acum” ( Alexandru Micu), „Colindă” (Lucian Blaga). În 2004 a început să compună şi piese folk-rock în limba engleză, precum „Before You Go” (lansat la ediţia inaugurală a festivalului internaţional „Canzoni dal Mondo” din Salerno, Italia – 2005) şi „You Are the One” (iniţial scris pentru Eurovision).

„În octombrie 2006, cu 7000 euro împrumutaţi şi trei valize, eu şi soţul meu Dacian Şăulean ne-am mutat în Toronto, sătui de munca grea ce nu ne asigura un trai decent sau şansa de a avea un apartament al nostru, cât de mic. Muzica am adus-o cu mine, într-un «buzunar», ştiind ca va veni cândva ocazia să o pot despacheta… ceea ce s-a întâmplat după doar patru zile de la sosirea noastră, cand m-am alăturat unui cor bisericesc, apoi am fost invitată să cânt cu chitara la diverse evenimente de la YMCA –unde am lucrat în primii doi ani – şi desigur la numeroase ediţii ale Festivalului Românilor din Toronto organizat de parohia Bisericii Sf. Gheorghe în superbul Mel Lastman Square. De atunci încoace, am avut bucuria să cânt piese vechi şi compoziţii proprii la foarte multe evenimente româneşti şi multiculturale din Canada şi SUA. În mai 2009, am lansat «Soul Inn», un album experimental cu piese jazz, blues şi bossanova, o experienţă complet nouă care mi-a lărgit perspectiva asupra muzicii clasice nord-americane.”

Înţelegându-şi acum rostul muzical în acea parte de lume, Rucsandra lucrează de ceva vreme la „Dor”, un disc de piese vechi şi compoziţii proprii, pentru publicul român şi cel neromân deopotrivă. Piesele finale vor fi mostre de „world music” selectate şi aranjate cu cea mai mare grijă „…pentru a alina cât mai multe suflete în această lume greu încercată de ură.” Cu mi-a mai destăinuit, spre deosebire de primul album, de astă dată nu se va mai afla sub presiunea vreunui producător grabit şi cu agendă ascunsă, aşadar va fi un proiect făcut cu rânduială, cu transparenţă şi cu respect pentru fiecare colaborator.

„Scena canadiană este extraordinar de bogată în talente vocale şi acustice. Festivalurile de folk şi country sunt foarte populare. Reţeaua naţională de radio şi televiziune CBC promovează enorm de mult aceste genuri, ceea ce mă încurajează să îmi încerc şi eu norocul cu propriile piese, mai timid la început, dar prind eu curaj. Proiectele exclusiv româneşti sunt foarte mici în comparaţie cu cele ale altor etnii din Canada. Sunt mulţi artişti români foarte talentaţi în lumea jazzului, a muzicii clasice şi pop-rock, dar care s-au integrat, fireşte, în mozaicul canadian, pentru a-şi asigura o carieră muzicală de succes.”

Fireşte, în cazul ei nu se pune problema de a trăi din muzică. După mulţi ani de formare în domeniul relaţiilor publice (digital marketing, relaţiile cu media şi social media), şi-a deschis propria firmă. De asemenea, deţin din 2007, împreună cu soţul său, o firmă de construcţii şi renovări. Vizavi de România… de acasă, stă în expectativă:

„La ştirile din România mă uit rar, fiindcă mă deprimă de cele mai multe ori când deschid un site de ştiri din România. În plus, nu am timp de aşa ceva, deoarece prioritatea numărul unu este să mă integrez în noua ţară de reşedinţă, să construiesc un viitor pentru familia mea aici, cu o atitudine pozitivă şi deschisă spre lume. Aşa putem sa ajutăm România mai mult decât o puteam face ramânând în ţară. Cât despre scena folk… prin facebook sunt oarecum la curent cu ce fac vechii şi noii prieteni muzicieni şi mă bucur enorm să-l văd pe Imi (Emeric Imre) culegând în sfârşit roadele unei vieţi întregi de muncă şi ale unui talent cât un ocean, făcând valuri printre tinerii de azi, ca şi pe Andrei Păunescu mobilizând masele cu aceeaşi însufleţire ce o avea tatăl lui… pe minunata Gabriela Costa şi alţi prieteni din studenţie trăind din muzică… Tinerii cântand împreună piese folk… Mai mare dragul.”

Doru Ionescu / Alterculturo

PS Dacă de sărbătorile românești din Ontario mai știam câte ceva, de la Rucsandra am aflat – inedit – de patinatoarea canadiană de origine română Amanda Stan, într-o zi poate ne va povesti mai multe despre aceasta:) https://www.facebook.com/Amanda-Stan-1620736468167025/?notif_t=fbpage_fan_invite&notif_id=1475004222174844

 

Linkuri youtube şi galerie foto – arhiva personală

Piese vechi:

„Supărarea supărare” https://www.youtube.com/watch?v=xEsdm4JcTmo

„Colind” de Zorica Laţcu https://www.youtube.com/watch?v=mfT4MSF-SDs 
„Cine iubeşte şi lasă” (cu Ansamblul Mărţişor) https://www.youtube.com/watch?v=1HflgsfcmBI

„Bătrâneţe, haine grele” https://www.youtube.com/watch?v=K1evnXe-OW0

„All Blues” https://www.youtube.com/watch?v=SWMB7EYiCdo

„Până când nu te iubeam” https://www.youtube.com/watch?v=3HcxX7-tR5k

 

Compoziţii proprii:

„You Are the One” https://www.youtube.com/watch?v=HURZJ0TBD_w

„Before You Go” https://www.youtube.com/watch?v=PlUNEBnlFjc şi live la Gala CDKL5 https://www.youtube.com/watch?v=3-YAq0d6he0

„Colindă” (Lucian Blaga) https://www.youtube.com/watch?v=KIMW_hGiwRs

„Acum” (Ioan Alexandru) https://www.youtube.com/watch?v=rj_XBLvNSsk

 

Alte mostre audio (înregistrate în studio): https://soundcloud.com/rucsandra-saulean +  https://www.reverbnation.com/rucsandramariasaulean

FOLLOW US ON:
ANA SURUNIUC sau HEX
VASILE ŞIRLI la Dis

office@alterculturo.com

Rate This Article: