Monday, Aug 21, 2017
HomeRockerRemember Harry Coradini

Remember Harry Coradini

Mai mult de două discuri pentru rockul românesc

https://www.youtube.com/watch?v=uDLGU8o12pk&feature=youtu.be

Amintește-ți de mine când voi fi / singur în țara liniștii, / când lumina ochilor te va păli / și nu va mai reveni. / Amintește-ți de mine când voi fi / singur în țara liniștii…”

(PROGRESIV TM – „Va cădea o stea”, versuri: Ștefan Kovacs)

După un prim interviu pentru revista de programe a TVR în anii ’90, unul video într-un grup de montaj (2000), într-un grup de montaj; începuse deja o relație apropiată (fie și telefonică) care a continuat și după ce Harry s-a mutat undeva pe lângă Timișoara. Ultima dată ne-am auzit la telefon când funcționa emisiunea „Timpul chitarelor”. Își dorea foarte mult să cânte încă o dată, cu formația de atunci a emisiunii. Apoi s-a retras și mai mult, adoptând parcă rețeta colegului de trupă, Ladislau Herdina.

Ne-am zis PROGRESIV TM de la Timişoara şi de la faptul că voiam să aducem un suflu nou în rockul românesc, să contribuim la progresul muzicii pop-rock.” Aşa începea primul interviu cu HARRY CORADINI (Harald Kolbl), vocea celebrei trupe contemporane cu PHOENIX în anii ’70. De altfel, Nicolae Covaci a împrumutat de mai multe ori muzicieni din acelaşi creuzet de pe Bega – trupele CLASICII / CLASIC XX.

Condusă de marele chitarist şi compozitor Ladislau Herdina, formată cu încă alţi instrumentişti de soi (basiştii Zoltan Kovacs şi Ilie Stepan, flautistul Gheorghe Torz, organistul Ştefan Pentek, bateriştii Hely Moszbrucker şi Mişi Farcaş), formaţia a urcat în topuri, a concertat din plin și a scos două discuri rămase la temelia rockului românesc: „Dreptul de a visa” (în nume propriu) și „Puterea muzicii” (o colaborare senzațională a celor doi lideri timișoreni cu Liviu Tudan şi Florin Ochescu de la ROȘU ȘI NEGRU). Fără Harry, trupa a continuat cu alţi solişti şi componenţe până în anii ’80; emigrarea lui Herdina a oprit și transferul brand-ului de pe Bega spre o nouă generație de rockeri.

Plecat – după o colaborare scurtă cu MONDIAL – în Germania, Harry a revenit în anii 2000 în ţara natală, cu planuri muzicale. Filip Merca îl văzuse ca vocea care ar fi trebuit să preia microfonul Mondialilor după dispariția lui Gabriel Drăgan. El a preferat să înregistreze propriile melodii, cu instrumentişti din noua generaţie, cu gânduri mari de revenire în muzica românească; însă după probleme serioase cu sănătatea, s-a retras în zona sa natală. Acolo mi-a și acordat al doilea interviu, în 2007, într-un părculeț de lângă Studioul teritorial TVR, cu marele sprijin al colegilor mei timișoreni.

S-a stins azinoapte, liniștit, luni 22 mai va fi înmormântat la Timișoara (mulțumesc Luciei Preda, lui George Stanca și Ilie Stepan).

Am și acum în minte vocea sa deosebită (rămasă neschimbată după decenii, inclusiv la telefon când prima sa întrebare după salut era totdeauna dacă m-am lăsat de fumat), cu rubrica – portret rezultată atunci (care va fi redifuzată în curând la TVR 3), cu un CD nemaiapărut și videoclipul „Acum 25 de ani (fiecare trupă avea ceva de spus)”.

Doru „Rocker” Ionescu

Cei care cred că flacăra fulgerelor / Poate va frânge aripa vulturilor / Cei care cred că ţara e doar un cuvânt / Care se pierde ca frunza dusă de vânt / Şi nu aud chemarea străbunilor / Ei sunt ruşinea soarelui strălucitor / Iar libertatea nu e un drept de-a ceda / E datoria de a lupta şi spera / Cei care nu trăiesc pentru soarele lor / Ei sunt ruşinea omului nemuritor…” (PROGRESIV TM – Ruşinea soarelui)

FOLLOW US ON:
FLORIN OCHESCU, un c
DAN CHEBAC și caii

office@alterculturo.com

Rate This Article: