Saturday, Nov 18, 2017
HomeÎn curând, în jurul lumii ... româneștiMARIA NAGY face naveta Budapesta București

MARIA NAGY face naveta Budapesta București

MARIA NAGY face naveta Budapesta București

„De când sunt pe lume, mă ştiu cântând pe gard la Remetea şi întrebând-o pe mama dacă semăn cu celelalte cântăreţe. O văzusem la televizior pe Luminiţa Dobrescu câştigând «Cerbul de Aur» şi am învăţat pe dinafară cântecele de pe discurile de acasă – cu Margareta Pâslaru, Mihai Constantinescu… La noi în sat la modă era acordeonul, însă unul costa 999 de lei. Dar când a născut-o pe sora mea, mama a luat 1000 de lei şi mi l-a cumpărat. Am învăţat cântece populare, cu care am avut un succes nebun – de acolo nimeni nu mi-a mai scos virusul ăsta din cap.“ http://tvr3.tvr.ro/remix-sabin-pautza-i-maria-nagy-intalnirea-de-sambata-la-tvr-3_18159.html

A urmat mirajul chitarelor, atunci când familia s-a mutat la Miercurea Ciuc. Cu o chitară double six Maria se acompaniază şi declanşează intrarea ei într-o trupă locală – Folk Group 5. „Aşa suntem noi, tinerii…“ este un refren de care mi-aduc şi eu aminte. Premiat la un festival de muzică tânără, grupul păşeşte şi în TVR, în 1976, la o emisiune în limba maghiară. Anul următor recidivează, ajunge în atenţia lui Adrian Păunescu care îi scrie pe loc, în stilu-i cunoscut, o poezie – „Fericire de împrumut“. Cu această melodie şi cu un cântec popular de-al Mariei Tănase, folkista a debutat în 1978 în Cenaclul Flacăra! https://www.youtube.com/watch?v=lZUHioK4ZeI

„Vocea mea răguşită a creat ceva probleme, nu erau obişnuiţi cei care aprobau spectacolele. Dar cu poezii de Octavian Goga sau Magda Isanos am reuşit să compun cinci – şase melodii şi să le fiu pe plac. Însă eram alături de cei mai tari folkişti, mari valori, iar eu nu mă simţeam deloc bine cu melodioarele mele; salvarea venea atunci când mă acompania o trupă, atunci mă simţeam şi eu bine. Am făcut canto cu Florica Orăscu şi am ajuns la Lidia Oprea (şi dumneaei, şi soţul său, textierul George Oprea, m-au ajutat de multe ori). În 1984, erau la modă Bonnie Tyler şi Suzi Quatro, dar am ales cu dumneaei şi o piesă cântată de Donna Summer. Am înregistrat prima mea melodie fără răguşeală, m-a văzut Titus Munteanu şi m-a chemat la filmări. Dar cei de la vizionare au ţipat că s-au săturat de Păunescu (intrase în dizgraţie), au mai fost şi alte neînţelegeri cu spaţiile de filmare… Iar când credeam că e totul pierdut şi rătăceam pe culoarele Televiziunii, nici eu nu ştiu unde, a trecut Tudor Vornicu spre lift şi m-a chemat la Ileana Pop. A doua zi filmam în Herăstrău acele melodii pe care le ştii. Aşa a început cariera mea pop-rock.“ https://www.youtube.com/watch?v=DELyHe7Jho8

https://www.youtube.com/watch?v=7DZMu_4SnI8 Cu aportul RadioTeleviziunii, repertoriul şi faima solistei cresc exponenţial. În platouri se linişteşte şi cântă pop, se apropie de muzica uşoară, în schimb nu lasă rockul într-o altă manifestare itinerantă gen cenaclu, „Serbările Scânteii Tineretului“, alături de Roşu şi Negru, Progresiv TM, Iris şi Compact. „Acolo mă simţeam cel mai bine, pentru că la filmări parcă eram într-o aripă… Dar când intram pe scenă, în faţa acelui public vibrând, aveam senzaţia că păşeam direct în vis!“

https://www.youtube.com/watch?v=LI4PnFeAPIo Filmările anilor ’80 sunt oricum mai potolite, mai mature. Cântăreaţa colaborează cu Teatrul „Constantin Tănase“ şi, în 1983, primeşte un contract de o lună de la un teatru din Cairo. Momentul este sensibil, pentru că în perioada propusă de egipteni casa de discuri Electrecord îi rezervase spaţii să înregistreze un disc mare, Petre Magdin deja scria melodiile. Amână totul şi promite să se întoarcă, numai că acel contract se va tot fi prelungit. „În ’84 – ’85, la noi începuse o criză totală în muzică, nu prea mai erau mari posibilităţi să cânt. Pe de altă parte, publicul de afară era zero, nu-mi spunea nimic. Eram tristă, dar îmi continuam cariera – Egipt, Maroc, Franţa. Bucuria mea a fost să cunosc personalităţi internaţionale ca Prinţul Charles, Omar Shariff, Bruce Springsteen… În rest, n-am vrut niciodată să plec de aici.“ https://www.youtube.com/watch?v=nPpXRuq3cWc

În 1987, Maria se mărită cu un cetăţean danez, hotărâtă să termine cu scena şi să devină mamă. După trei ani nu mai rezistă şi divorţează, plecând mai la sud. Este perioada în care revine şi în TVR şi cântă la invitaţia redactorilor care nu au uitat-o. Între timp, cumpărase un teren lângă Budapesta, aşa că soseşte şi vremea să construiască o casă. Se căsătoreşte cu un cetăţean german din Ungaria şi o naşte pe Julia. La momentul interviului pentru TVR Internațional, puştoaica avea deja 15 ani, cânta la pian şi… era răguşită! Dar nu voia să cânte ca solistă… https://www.youtube.com/watch?v=F_–PsBXIjA

https://www.youtube.com/watch?v=zXIwc2Isqwk În octombrie 2012, Maria a revenit la Bucureşti să se întâlnească cu fanii (are mii de prieteni pe Facebook). Într-un club, aceştia au convins-o să ia din nou microfonul, acompaniată fiind de Andrei Păunescu şi de formaţia sa. A sosit şi în curtea TVR, ca vizitator, atunci am „arestat-o“ pentru filmare. Și am fost martor, alături de cameraman, la o întâlnire emoţionantă cu Titus Munteanu, marele om de televiziune care a ajutat-o de atâtea ori. O invitase din nou să colaboreze, dar între timp el s-a stins. Nici emisiunea „Timpul chitarelor“ nu mai există, pentru care Maria s-a tot pregătit după întâlnirea noastră. Grijile de acasă nu-i permit să ajungă prea des în România, dar s-au înmulțit invitațiile televiziunilor, în primul rând la TVR, în emisiunile colegelor Marina Almășan, Carmen Movileanu… https://www.youtube.com/watch?v=dMIqUlbNCdQ

https://www.youtube.com/watch?v=ih_s1pWOm7U După o primă surpriză muzicală – o înregistrare nouă cu Laurenţiu Cazan, redifuzată în emisiunea noastră în 5 noiembrie 2016, „Răni şi amintiri“ (preluare după Bryan Adams) – a tot înregistrat cu diverse ocazii, a cântat și aici și la Budapesta. „O dată tot mai vreau să cânt pentru publicul meu, în România!“ spunea în 2012, dar eu cred că anul viitor ne va arăta și un CD, care-i lipsește cel mai mult din arsenalul revenirii! În 25 august 2016, a fost invitată la București într-o întâlnire „Femei de 10“, ocazie să aflu noutăți:

„De dimineață am fost cu Marina Almășan la o casă de discuri, sper să-mi văd visul (discografic) cu ochii, te țin la curent; deocamdată ne-am cunoscut. Sâmbătă, la Gardony – orașul unde sunt stabilită -, pe malul lacului, la ora 18.00, sunt invitată la o întâlnire de suflet a maghiarilor din Ungaria proveniți din Transilvania. Este a doua ediție a unui festival care își propune să strângă legăturile acestei comunități, să ne cunoaștem mai bine… Este un centru cultural pe malul lacului, unde va fi un spectacol – se vor recita poezii, va cânta un ansamblu folcloric de fete cu țitere, voi interpreta și eu ceva. Ca și anul trecut, se vor găti sarmale, mici din România, cozonaci kurtos, au adus bere de la Ciuc, slană și pălincă.“

Doru Ionescu

Adaptare după volumul Povești cu cântec din diaspora.

100 de români și aventurile lor muzicale (ed ArtPrint, 2014)

Galerie foto: arhiva personală

 

FOLLOW US ON:
LA BLOUSE ROUMAINE -
NUȚU OLTEANU, un ch

office@alterculturo.com

Rate This Article: