Saturday, Nov 18, 2017
HomeÎn curând, în jurul lumii ... româneștiEVANDRO ROSSETTI duce la Roma folkul românesc

EVANDRO ROSSETTI duce la Roma folkul românesc

„Născut la Roma, în 1949. Student la Facultatea de Stomatologie din București. A debutat în Cenaclu în 1974, devenind în foarte scurt timp unul dintre membrii lui de bază. Din repertoriul său: «Cozma Răcoare» (N. Labiș), «Cântec pentru România» (Adrian Păunescu), «În drum» (G. Topîrceanu) și altele. Premiul special la Festivalul Primăverii 1976 al Cenaclului Flacăra al tineretului revoluționar.“ (carte de vizită, într-o publicație „Flacăra“). În 11 februarie, la TVR 3, un interviu în prima parte a emisiunii Remix!

Cu casa și cabinetul medical la Roma, onorabilul cetățean italian face parte din generația noastră folk atât de celebră. Cu origini româneşti de gradul I (după mamă), în anii ’70 studentul la Stomatologia bucureșteană a cântat din plin cu monștrii sacri ai genului din România. Colaborările sale au culminat pe de o parte cu prezența în Cenaclul Flacăra în perioada sa culturală, iar pe de altă parte cu apariția pe un disc al lui Nicu Alifantis și în nenumărate concerte cu acesta și cu flautistul Sorin Minghiat. Iată ce povestea Alifantis într-un interviu care a stat la baza portretului său Remix la TVR 2, în 2002: „Acele spectacole au fost foarte multe la un moment dat, în doi sau în trei, cu o atmosferă unică în amintirile mele. Mai mult decât atât, cu Evandro am fost bun prieten și colaborator. Locuiam foarte aproape unul de celălalt, în Colentina, în toată perioada în care am lucrat la discul meu «După melci». Am stat și am tot pritocit împreună albumul acela, cu toate aranjamentele și orchestrațiile sale.“

L-am cunoscut personal pe Evandro în 2011, atunci când l-am și intervievat (și a cântat) în emisiunea TVR 2 „Timpul chitarelor“. Vorbea perfect limba română, iar de cântat ce să mai vorbesc! Avea înregistrări calde și gânduri mari. I-am reamintit (și aceea a fost o ocazie să le refolosesc) de filmările păstrate în arhivele Televiziunii de la un festival „Primăvara baladelor“ (probabil 1974) unde fusese premiat, plus cele de la un spectacol „Poezia muzicii folk“ (1975, cu Alifantis și Minghiat).

https://www.youtube.com/watch?v=rSkvCQ_d1hA

„Am cântat în multe festivaluri, primul a fost de fapt un concurs, unde am participat cu o trupă de la facultate. Doar la «Cântarea României» n-am participat. Dar am cântat-o! O perioadă foarte frumoasă, ca studenția oricui. Dar a fost mai mult decât atât. Când am terminat facultatea, însă, am simțit că pentru mine se încheiase un ciclu, voiam la ai mei. Și am gândit foarte bine atunci, pentru că în Italia am apucat s-o prind în viață pe sora mea, care s-a prăpădit la scurtă vreme după aceea.“

În Italia nu a continuat să cânte; în 1979 s-a întors la Roma pentru a profesa. Dar din 2008 a revenit de câteva ori la Bucureşti, întorcându-se pe scene alături de folkiști mai vechi și mai noi, inclusiv pentru a lansa primul său CD (octombrie 2012, la teatrul „Excelsior“), numit – după cea mai cunoscută melodie a lui – „Cosma Răcoare… și alte povestiri“. Din 2013 abordează și scena italiană, aceasta pentru a cânta la evenimentele comunităţii româneşti, atunci alături de fiul său, Luca, şi de Andrei Păunescu. Tot în limba română, cum îşi aminteşte Mioara Cristea Moraru de concertul pe care l-a patronat.

https://www.youtube.com/watch?v=IEuSqqpwODA

„A fost un remember de suflet al Cenaclului, cu Evandro pe post de gazdă. Un italian poate mai român ca mulţi dintre concetăţenii noştri, cu suflet de român în orice caz, care compune şi scrie numai în româneşte – şi se vede că simte ca noi; nici nu-l interesează să compună sau să scrie în italiană, aşa cum îmi spunea el însuşi. Fiul său, Luca, calcă pe urmele tatălui – cântă ce compune Evandro, a învăţat limba română de când colaborează cu Andrei Păunescu.“ https://www.youtube.com/watch?v=8f2E4uthifw

Întâlnirea cu asociația „ProPatria“ (prelungită şi de Crăciun) a făcut posibilă ilustrarea celei mai recente perioade muzicale din viața sa. În reuniunile italiene este primul care crede și care vorbește ca atare întru români și ginta latină, traducând unde e cazul ce (se) cântă în limba română (ultima dată de care știu – în 2014, de Mărțișor, în organizarea Asociației Românilor din Italia). Mai mult, acum scrie și poezii în limba… maternă (adică aceea aflată de la mama sa).

https://www.youtube.com/watch?v=Fm1RShdGpa0

https://www.youtube.com/watch?v=vBQaTKH5v20

„Senzații de vară“: „Să vezi de departe Carpații / cu ochii ce sunt doar ai minții. / Să vezi de departe Carpații / să-i vezi, să-i miroși și să-i simți. / Această senzație îmi revine / în nopțile calde de vară / când stau și privesc spre afară / văzduhul senin, nesfârșit. / Și gândul îmi zboară departe / străbate și munți și câmpii / ajunge în țara în care / am fost, acum sunt și voi fi. / Mirosul adânc al simțirii / mă-nvăluie odată, de tot / și gustul primei iubiri / ca pâinea ce arde-n cuptor.“

Doru Ionescu

Adaptare după volumul Povești cu cântec din diaspora.

100 de români și aventurile lor muzicale (ed ArtPrint, 2014)

Galerie foto: arhiva personală

FOLLOW US ON:
NICOLAS SIMION (Koln
Povești cu dichis &

office@alterculturo.com

Rate This Article: